(1)

O forță de muncă calificată este esențială pentru asigurarea unei tranziții verzi și a unei tranziții digitale echitabile și juste din punct de vedere social și pentru consolidarea competitivității durabile și a rezilienței Uniunii la șocuri externe negative, precum pandemia de COVID-19 sau consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Competențe mai adecvate și mai adaptate nevoilor oferă noi oportunități și permit persoanelor să participe pe deplin pe piața forței de muncă, în societate și în democrație, să valorifice și să beneficieze de oportunitățile oferite de tranziția verde și de tranziția digitală și să își exercite drepturile.

(2)

În întreaga Uniune, angajatorii raportează că este dificil să găsească lucrători cu competențele necesare. Autoritatea Europeană a Muncii, în raportul său intitulat „Raport privind deficitele și excedentele de forță de muncă”, și Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, în raportul său intitulat „Dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică în UE”, au indicat că 28 de ocupații au fost clasificate ca având deficite de competențe în 2021, inclusiv în sectorul sănătății, al ospitalității, al construcțiilor și al serviciilor, și au identificat un deficit de specialiști în domeniul IT și al securității, în special de experți în securitate cibernetică, precum și de lucrători cu experiență în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Din ce în ce mai mult, obstacolul principal din calea tranziției verzi și a tranziției digitale de succes este lipsa de lucrători cu competențe adecvate. Deficitul de forță de muncă poate fi, în unele cazuri, și rezultatul neatractivității unor locuri de muncă și al unor condiții de muncă precare. Rezolvarea acestor probleme, prin oferte de locuri de muncă de calitate și politici de menținere a acestora, este importantă pentru buna funcționare a pieței forței de muncă. În multe state membre, se preconizează că îmbătrânirea demografică se va accelera în următorul deceniu, pe măsură ce cohortele născute în cursul exploziei demografice se pensionează, accentuând necesitatea de a utiliza întregul potențial al tuturor adulților în vârstă de muncă, indiferent de originea lor, prin investiții continue în competențele lor și prin activarea unui număr mai mare de persoane, în special femei și tineri, mai ales cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), care se confruntă cu dificultăți specifice care le îngreunează participarea pe piața forței de muncă. Strategii eficiente și cuprinzătoare în materie de competențe, un acces crescut la posibilități de educație și formare pentru grupurile defavorizate și combaterea stereotipurilor, în special a stereotipurilor de gen, ar contribui la creșterea ocupării forței de muncă și la reducerea deficitului de competențe. Pentru a se asigura o tranziție echitabilă din punct de vedere social și incluzivă, astfel de măsuri pot fi completate cu soluții pentru persoanele care nu se pot recalifica și perfecționa.

(3)

Disponibilitatea personalului calificat și a managerilor cu experiență, care joacă un rol esențial în creșterea durabilă a Uniunii, rămâne, de asemenea, cea mai importantă problemă pentru un sfert din cele 25 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din Uniune, care constituie coloana vertebrală a economiei și prosperității Uniunii și reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor, angajând 83 de milioane de persoane. Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” recunoaște rolul esențial al IMM-urilor în ceea ce privește competitivitatea și prosperitatea Uniunii.

(4)

Lipsa unei forțe de muncă calificate corespunzător și rata de participare scăzută a adulților în vârstă de muncă la activitățile de formare reduc oportunitățile pe piața forței de muncă și duce la inegalități sociale și economice care reprezintă o provocare semnificativă pentru Uniune. Lipsa unei forțe de muncă calificate corespunzător și rata de participare scăzută la activitățile de formare indică și un considerabil potențial neexploatat de recalificare și perfecționare profesională pentru a contribui la atenuarea deficitului tot mai mare de forță de muncă în sectoare precum industria prelucrătoare și serviciile, în special în activitățile economice legate de ospitalitate și de fabricarea de calculatoare și echipamente electronice, precum și în sectorul îngrijirii. Cu toate acestea, participarea la programele de învățare în rândul adulților din Uniune a stagnat în ultimul deceniu, iar 21 de state membre nu au atins obiectivul stabilit la nivelul Uniunii pentru 2020. Pentru numeroși adulți în vârstă de muncă, cum ar fi cei cu forme de angajare atipice, angajații IMM- urilor, șomerii, persoanele inactive sau cele slab calificate, oportunitățile de dezvoltare a competențelor sunt în prea multe cazuri inaccesibile. Creșterea oportunităților de recalificare și de perfecționare pentru grupurile respective și pentru toți adulții în vârstă de muncă ar contribui la atingerea obiectivului Uniunii privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 % pentru adulții cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, pentru care rata de ocupare a forței de muncă în 2021 a fost de 73,1 %. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a oferi un sprijin eficace adulților cu un nivel scăzut de competențe și șomerilor, în conformitate cu Recomandările Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți (3) și din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (4).

(5)

Principiul numărul 1 al Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”) prevede că orice persoană are dreptul la o educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Principiul numărul 4 al pilonului se referă la sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă, pentru a apăra dreptul tuturor la asistență acordată la timp și personalizată pentru a-și îmbunătăți perspectivele de ocupare a forței de muncă sau de realizare a unei activități independente, inclusiv dreptul de a primi sprijin pentru formare și recalificare. Principiul numărul 5 al pilonului privind locurile de muncă sigure și adaptabile prevede că, indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională. Articolul 14 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede că orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și continuă.

(6)

Principiul numărul 3 al pilonului subliniază că, indiferent de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, orice persoană are dreptul la egalitate de tratament și de șanse, inclusiv la încadrarea în muncă, educație și formare. Anul european al competențelor ar trebui să se aplice într-un mod care să fie favorabil incluziunii și să promoveze în mod activ egalitatea pentru toți. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, adoptat de către Comisie în Comunicarea sa din 4 martie 2021 subliniază că, prin creșterea participării grupurilor care sunt în prezent subreprezentate, este posibil să se realizeze o creștere a ocupării forței de muncă mai favorabilă incluziunii.

(7)

Comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței” (denumită în continuare „Agenda europeană pentru competențe”) pledează în favoarea unei revoluții a competențelor pentru a asigura redresarea economiei noastre, pentru a consolida competitivitatea la nivel mondial și echitatea socială a Europei și pentru a transforma tranziția verde și tranziția digitală în oportunități pentru toți. Agenda europeană pentru competențe urmărește să încurajeze acțiunile colective în materie de competențe, să asigure alinierea conținutului formării la evoluția nevoilor pieței forței de muncă și să coreleze mai bine oportunitățile de formare cu aspirațiile persoanelor pentru a încuraja asimilarea unor astfel de oportunități de formare în rândul populației în vârstă de muncă. Parlamentul European a salutat obiectivele și acțiunile Agendei europene pentru competențe în Rezoluția sa din 11 februarie 2021 (5).

(8)

La 25 iunie 2021, Consiliul European a salutat, în concluziile sale, obiectivele principale ale Planului de acțiune al Uniunii privind Pilonul european al drepturilor sociale, în conformitate cu Declarația de la Porto din 8 mai 2021, salutând astfel obiectivul ambițios de a se asigura, până în 2030, o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78 % și participarea unui procent de cel puțin 60 % din totalul adulților la activități de formare profesională în fiecare an.

(9)

La 14 septembrie 2022, președinta Comisiei a anunțat, în discursul său privind starea Uniunii, intenția Comisiei de a propune ca 2023 să fie proclamat „Anul european al competențelor”. Președinta a atras atenția asupra problemei deficitului de forță de muncă în anumite sectoare și a subliniat importanța investițiilor în educația și perfecționarea profesională. Ea a subliniat, de asemenea, că atragerea competențelor adecvate în Uniune trebuie să facă parte din soluție, sprijinită prin accelerarea și facilitarea recunoașterii calificărilor resortisanților țărilor terțe. Prin intermediul Anului european al competențelor, Comisia urmărește să impulsioneze și să încurajeze implementarea numeroaselor acțiuni pe care le-a întreprins deja pentru a consolida recalificarea și perfecționarea profesională în Uniune în vederea remedierii deficitului de pe piața forței de muncă. Anul european al competențelor este destinat să sprijine, prin intermediul recalificării și perfecționării profesionale, creșterea durabilă a economiei sociale de piață a Uniunii, cu scopul de a stimula competitivitatea sa și de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate.

(10)

La 15 septembrie 2021, președinta Comisiei a anunțat, în discursul său privind starea Uniunii, lansarea unui dialog structurat la nivel înalt pentru a consolida angajamentele privind competențele digitale și educația digitală. Statele membre au numit coordonatori naționali pentru procesul respectiv. Anul european al competențelor se bazează pe respectivul proces de dialog structurat, extinzându-i sfera de cuprindere în conformitate cu obiectivele prezentei decizii.

(11)

Anul european al competențelor urmează Anului european al tineretului 2022, care a încercat să capaciteze, să onoreze, să sprijine și să colaboreze cu tinerii, inclusiv cu cei cu mai puține oportunități, într-o perspectivă ulterioară pandemiei de COVID-19, cu scopul de a avea un impact pozitiv pe termen lung pentru tineri. Anul european al tineretului 2022 a subliniat importanța competențelor pentru tineri, în eforturile lor de a găsi un loc de muncă de bună calitate și de a-și lărgi posibilitățile de angajare.

(12)

Prin promovarea unei mentalități a recalificării și a perfecționării în întreaga Uniune, Anul european al competențelor poate avea un impact pozitiv mai larg asupra societății și a democrației, întrucât o forță de muncă mai bine calificată înseamnă, de asemenea, cetățeni mai activi și mai implicați. Recalificarea și perfecționarea le oferă lucrătorilor competențele necesare pentru a beneficia de oportunități de locuri de muncă de mai bună calitate, pentru a-și spori starea de bine la locul de muncă și pentru a progresa în dezvoltarea lor personală și profesională, stimulând în același timp competitivitatea economiei și contribuind la crearea de locuri de muncă de calitate.

(13)

Întrucât angajatorii, lucrătorii, reprezentanții angajatorilor și ai lucrătorilor, partenerii sociali de la nivel național, european și internațional, camerele de comerț și alte părți interesate cunosc cel mai bine competențele necesare în ecosistemele lor industriale, întărirea acțiunii lor colective privind dezvoltarea competențelor trebuie să facă parte din soluție. Astfel, dialogul social joacă un rol important în anticiparea nevoilor în materie de competențe de pe piața forței de muncă. Pactul privind competențele, lansat de către Comisie în 2020 drept prima acțiune în temeiul Agendei europene pentru competențe, reunește angajatori, parteneri sociali, furnizori de educație și formare, servicii publice de ocupare a forței de muncă și alte părți interesate importante din domeniul competențelor, atât private, cât și publice. Până în prezent, peste 700 de organizații au aderat la Pactul privind competențele, iar în temeiul acestuia au fost instituite 12 parteneriate la scară largă în sectoare strategice, cu angajamente de a promova oportunități de formare pentru șase milioane de persoane. Membrii Pactului privind competențele beneficiază de servicii specifice pentru a obține rezultate tangibile. Dimensiunea regională și cea locală sunt, de asemenea, importante, în special în regiunile de frontieră, unde găsirea de lucrători cu competențele adecvate necesită măsuri specifice pentru sprijinirea unor piețe transfrontaliere eficace ale forței de muncă. În mod similar, zonele defavorizate și îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice, se confruntă cu provocări deosebite, deoarece accesul la piața forței de muncă și oportunitățile de recalificare și de perfecționare sunt limitate.

(14)

Rezoluția Consiliului din 26 februarie 2021 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) (6) stabilește drept una dintre prioritățile strategice ale cadrului „transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității într-o realitate pentru toți”, precum și acțiuni concrete vizând dobândirea sau actualizarea de competențe, mai precis perfecționarea și recalificarea pe tot parcursul vieții profesionale.

(15)

Recomandările Consiliului din 16 iunie 2022 privind conturile personale de învățare (7) și privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (8) ajută persoanele să înceapă și să-și continue parcursurile de învățare într-un mod mai flexibil și mai bine direcționat. Rezoluția Consiliului din 29 noiembrie 2021 privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) (9) promovează oportunități de învățare formală, non-formală și informală capabile să ofere toate cunoștințele, aptitudinile și competențele necesare pentru a crea o Uniune incluzivă, durabilă, echitabilă din punct de vedere social și mai rezilientă. Aceasta pune accentul pe învățarea în rândul adulților ca parte importantă a învățării pe tot parcursul vieții. Învățarea, orientarea în carieră de calitate și oportunitățile de autoevaluare a competențelor se numără printre măsurile necesare pentru a sprijini persoanele în parcursurile lor de învățare.

(16)

Politicile active consolidate în domeniul pieței forței de muncă, promovate în Recomandarea Comisiei din 4 martie 2021 referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE) (10), vizează sprijinirea tranzițiilor către noi locuri de muncă în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și o mai bună corelare a competențelor pe piața forței de muncă, sprijinită de servicii de ocupare a forței de muncă cu o capacitate administrativă suficientă.

(17)

Recomandarea Consiliului din 24 noiembrie 2020 privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență (11) sprijină modernizarea sistemelor EFP pentru a înzestra tinerii și adulții cu cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a prospera pe o piață a forței de muncă și într-o societate aflate în evoluție, pentru a gestiona redresarea și tranzițiile juste către economia verde și digitală, într-o perioadă de schimbări demografice și pe parcursul tuturor ciclurilor economice. Aceasta promovează EFP ca potențial motor al inovării și al creșterii economice, care este flexibil în ceea ce privește adaptarea la schimbările de pe piața forței de muncă, furnizează competențe pentru ocupațiile cu cerere ridicată și stimulează incluziunea și egalitatea de șanse. Este esențială creșterea atractivității EFP prin campanii de comunicare și informare, centre de excelență profesională, ecosisteme speciale pentru EFP și concursuri de competențe, cum ar fi Euroskills.

(18)

Competențele pentru tranziția verde, alături de recalificarea și perfecționarea forței de muncă, vor fi necesare în contextul trecerii la o economie modernă, circulară, incluzivă, rezilientă, competitivă, și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, care stabilește calea către neutralitatea climatică a Uniunii până în 2050. Comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” recunoaște că tranziția verde poate avea succes numai dacă Uniunea dispune de forța de muncă calificată de care are nevoie pentru a rămâne competitivă și atrage atenția asupra acțiunilor emblematice ale Agendei europene pentru competențe în vederea înzestrării cetățenilor cu competențele necesare pentru tranziția verde și tranziția digitală.

(19)

Tranziția verde și tranziția digitală în desfășurare ale industriei Uniunii și nevoile aferente de pe piața forței de muncă necesită investiții în dezvoltarea unor sisteme puternice de EFP în întreaga Uniune, promovând aptitudini și competențe de rezolvare a problemelor pentru noile tehnologii, cum ar fi producția inteligentă și utilajele inteligente, robotica avansată, cloud computing, inteligența artificială, prelucrarea datelor și internetul obiectelor.

(20)

Folosirea instrumentelor și tehnologiilor digitale este în creștere în toate etapele vieții și poate crea un decalaj digital. Competențele digitale sunt esențiale pentru participarea pe piața forței de muncă, dar și pentru calitatea vieții și îmbătrânirea activă. În Uniune, peste 90 % din rolurile profesionale necesită un nivel de bază de cunoștințe digitale, în timp ce aproximativ 42 % dintre cetățenii Uniunii, inclusiv 37 % din lucrători, nu au competențe digitale de bază. Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului (12) stabilește obiectivul de a asigura faptul că cel puțin 80 % din populația Uniunii are cel puțin competențe digitale de bază până în 2030 și stabilește obiectivul de 20 de milioane de specialiști din domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC) angajați până în 2030, cu scopul de a realiza convergența de gen. Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală subliniază și lipsa capacității programelor specializate de educație și formare de a forma noi experți în domeniul TIC. În plus, în Comunicarea sa din 30 septembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, Comisia subliniază că ar trebui utilizate mijloace tehnologice pentru a facilita accesibilitatea și a consolida flexibilitatea oportunităților de învățare, inclusiv recalificarea și perfecționarea.

(21)

Comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” pledează în favoarea luării de măsuri decisive pentru ca învățarea pe tot parcursul vieții să devină o realitate pentru toți și pentru a se asigura faptul că educația și formarea țin pasul cu tranziția verde și tranziția digitală și contribuie la realizarea obiectivelor acestora. Aceasta subliniază că o forță de muncă calificată este esențială pentru a se asigura că tranzițiile respective sunt reușite, pentru a sprijini competitivitatea industriei Uniunii și crearea de locuri de muncă de calitate. De asemenea, ea recunoaște importanța unor parteneriate solide între Uniune, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate relevante, precum și importanța cooperării între ecosistemele industriale și în cadrul acestora. Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2021 intitulată „Construirea unei economii în serviciul cetățenilor: un plan de acțiune pentru economia socială” accentuează că economia socială poate juca un rol decisiv, întrucât este un susținător important al tranziției verzi și al tranziției digitale echitabile din punct de vedere social și favorabile incluziunii și un factor-cheie al inovării sociale, inclusiv în domeniul recalificării și al perfecționării profesionale.

(22)

Atragerea de resortisanți calificați din țările terțe poate contribui la remedierea deficitului de competențe și de forță de muncă din Uniune. Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului (13) este o realizare esențială pentru atragerea talentelor cu înaltă calificare pe piața forței de muncă. În Comunicarea sa din 23 septembrie 2020 referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul, Comisia pune, de asemenea, un accent puternic pe migrația forței de muncă și pe integrarea resortisanților țărilor terțe. În acest context, Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2022 intitulată „Atragerea de competențe și de talente în UE” urmărește să consolideze cadrul juridic și acțiunea Uniunii în acest domeniu. Comunicarea respectivă propune reformarea Directivei 2003/109/CE a Consiliului (14) și a Directivei 2011/98/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15) în vederea simplificării procedurilor de admisie a lucrătorilor din țări terțe cu toate nivelurile de calificare în Uniune și asigurându-le drepturi mai bune și protecție mai mare împotriva exploatării prin muncă. Comisia va continua să implementeze o rezervă de talente la nivelul UE pentru a facilita corelarea cererii și a ofertei de forță de muncă prin recrutarea de resortisanți ai țărilor terțe și lucrează, de asemenea, la lansarea unor parteneriate adaptate pentru atragerea de talente cu anumite țări partenere cheie, pentru a stimula mobilitatea internațională a forței de muncă și dezvoltarea talentelor într-un mod reciproc avantajos și circular. În plus, Uniunea continuă să fie principalul contribuitor la finanțarea globală a educației, concentrându-se în special pe formarea cadrelor didactice, educația fetelor și EFP. Această activitate, sub egida Declarației comune din 1 decembrie 2021 a Comisiei și a Înaltului Reprezentant privind „Global Gateway”, este complementară obiectivelor prezentei decizii.

(23)

Încrederea în calificări și transparența acestora, indiferent dacă au fost obținute în Uniune sau într-o țară terță, sunt esențiale pentru facilitarea recunoașterii acestora. Instrumentele Uniunii, cum ar fi Cadrul european al calificărilor, Europass, ESCO, Instrumentul UE de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe, acreditările digitale europene pentru învățare, portalul EURES și cadrele de competențe relevante ale Uniunii reprezintă un punct de plecare pentru a sprijini îmbunătățirea nivelului de transparență și a comparabilității competențelor și calificărilor. Pentru buna funcționare a piețelor forței de muncă, competențele trebuie înțelese și valorificate, indiferent dacă sunt dobândite în contexte formale, non-formale sau informale. Consolidarea în continuare a identificării și documentării competențelor, precum și orientarea pentru a le face vizibile sunt pași esențiali către o mai mare transparență și portabilitate a tuturor competențelor, inclusiv a competențelor transversale, cum ar fi competențele lingvistice, gândirea critică, spiritul antreprenorial, creativitatea, competențele interculturale, munca în echipă și educația în domeniul mass-mediei.

(24)

În multe state membre, investițiile publice și private în recalificare și perfecționare sunt insuficiente. Numeroși angajatori, în special IMM-urile, nu oferă sau nu finanțează cursuri de formare pentru personalul lor, iar persoanele care desfășoară activități atipice nu au acces sau au un acces limitat la formare finanțată de angajator. Astfel de inegalități pot submina bunăstarea și sănătatea persoanelor, pot reduce competitivitatea economică, pot duce la ratarea unor oportunități și la bariere în calea inovării și riscă să lase anumite persoane în urmă în ceea ce privește tranziția verde și tranziția digitală către activități economice mai durabile. Alocarea resurselor pentru a se asigura că angajații sunt capabili să lucreze cu cele mai noi tehnologii este importantă pentru competitivitatea întreprinderilor. Este necesar un cadru favorabil care să deblocheze și să stimuleze investițiile financiare ale angajatorilor în competențe și să confere vizibilitate valorii economice a recalificării și perfecționării. De exemplu, pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor urmărește să faciliteze accesul la finanțare și la competențe. În plus, Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului (16) prevede că statele membre trebuie să se asigure că, în cazul în care dreptul Uniunii sau dreptul intern sau contractele colective de muncă relevante obligă un angajator să ofere formare lucrătorilor pentru a le permite acestora să presteze munca pentru care sunt angajați, o astfel de formare trebuie să fie oferită lucrătorilor cu titlu gratuit, să fie considerată timp de muncă și să fie organizată, pe cât posibil, în timpul programului de lucru.

(25)

În trecut, Uniunea a înregistrat creșteri semnificative ale investițiilor publice în educația și formarea inițială. Cu toate acestea, până în prezent, acest lucru nu a fost corelat cu creșteri corespunzătoare ale investițiilor și cu dezvoltarea unor abordări globale pentru sprijinirea dezvoltării continue a competențelor pe parcursul întregii vieți profesionale. Concluziile Consiliului din 8 iunie 2020 invită statele membre să exploreze posibilele modele de finanțare publică și privată a învățării pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor la nivel individual și fac apel la Comisie să sprijine eforturile statelor membre în acest sens.

(26)

Este disponibil un sprijin financiar semnificativ din partea Uniunii pentru recalificare și perfecționare, de exemplu prin Fondul social european Plus (FSE+), Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), Fondul european de dezvoltare regională, Fondul pentru o tranziție justă, programul InvestEU (InvestEU), programul Europa digitală, Erasmus+, Orizont Europa, Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE), Fondul pentru modernizare și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională - „Europa globală”. FSE+ rămâne principalul instrument de finanțare al Uniunii pentru investiții în competențe mai multe și de mai bună calitate ale forței de muncă, în special prin sprijinirea instituțiilor și a serviciilor în a evalua și anticipa nevoile și provocările în materie de competențe, sprijinind oportunitățile de recalificare și perfecționare oferite lucrătorilor de sectorul public și cel privat. Garanția pentru tineret consolidată urmărește să se asigure că toți tinerii primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu de practică, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la absolvirea unei forme de educație formală. Reformele și investițiile incluse în planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre în temeiul MRR au o dimensiune importantă în ceea ce privește competențele, adesea legată de politici active în domeniul pieței forței de muncă, în special de sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. În planurile naționale de redresare și reziliență aprobate până în prezent de Comisie și de Consiliu, aproximativ 20 % din cheltuielile sociale sunt dedicate ocupării forței de muncă și competențelor.

(27)

Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU) a fost primul instrument al pachetului de redresare NextGenerationEU care a efectuat plăți pentru redresarea statelor membre. Acesta a contribuit la crearea de locuri de muncă și la realizarea de investiții în competențe în regiunile cu cea mai mare nevoie de sprijin. Lucrătorii care își pierd locul de muncă din cauza unor restructurări la scară largă pot beneficia, de asemenea, de sprijin prin intermediul Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați pentru a găsi noi locuri de muncă, de exemplu prin educație și formare profesională continuă și prin orientare în carieră și consiliere adaptată.

(28)

Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (17) de instituire a Fondului pentru o tranziție justă recunoaște că recalificarea și perfecționarea lucrătorilor și a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este un instrument necesar pentru a asigura o tranziție verde echitabilă și favorabilă incluziunii și pentru a atenua consecințele negative ale tranziției respective. Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (18) stabilește orientări specifice pentru a ajuta statele membre să elaboreze și să pună în aplicare pachete de politici privind aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă relevante, inclusiv politicile de recalificare și de perfecționare. În plus, Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind învățarea pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă (19) promovează politici și programe menite să asigure faptul că cursanții de toate vârstele dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru a beneficia de o piață a forței de muncă în schimbare, pentru a trăi în mod durabil și pentru a lua măsuri pentru un viitor durabil.

(29)

InvestEU, în cadrul componentei sale pentru investiții sociale și competențe, sprijină cererea și oferta de competențe, îmbunătățind seturile de competențe ale destinatarilor finali sau utilizarea acestora și promovând piețele de investiții în competențe. InvestEU sprijină, de asemenea, investițiile generale în educație, formare și servicii conexe. În plus, schema pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU sprijină investițiile, inclusiv cele care vizează sprijinirea recalificării și a perfecționării lucrătorilor, în regiuni care fac obiectul unui plan aprobat pentru o tranziție justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056, precum și proiectele de care beneficiază regiunile respective, cu condiția ca acestea să fie esențiale pentru tranziția verde și tranziția digitală a teritoriilor respective.

(30)

Expertiza personalizată prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic al Comisiei poate ajuta statele membre să întreprindă reforme legate de strategiile naționale sau regionale în materie de competențe, transformând finanțarea temporară din partea Uniunii în îmbunătățiri durabile ale oportunităților disponibile de recalificare și perfecționare. Învățarea reciprocă, facilitată de Comisie, poate sprijini, de asemenea, acest proces.

(31)

Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030” urmărește să asigure participarea deplină în societate a persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din Uniune și din țări terțe, sprijinind punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. În cadrul strategiei propuse, Comisia se angajează să se asigure că persoanele cu dizabilități pot participa la cursuri de formare și pot dobândi noi competențe, aceasta fiind o condiție fundamentală pentru ocuparea forței de muncă și independență.

(32)

La nivelul Uniunii, alocarea financiară necesară pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar urma să fie identificată în bugetul programelor contribuitoare, în conformitate cu cadrele financiare multianuale 2014-2020 și 2021-2027. Fără a aduce atingere competențelor Parlamentului European și ale Consiliului în calitate de autoritate bugetară, obiectivul ar trebui să fie furnizarea unei finanțări de cel puțin 9,3 milioane EUR reprezentând cheltuieli operaționale pentru punerea în aplicare a prezentei decizii. Ar trebui ca Anul european al competențelor să primească sprijin financiar din partea programelor și instrumentelor relevante ale Uniunii, sub rezerva disponibilității fondurilor și în conformitate cu normele aplicabile. Finanțarea Anului european al competențelor nu ar trebui să aducă atingere finanțării proiectelor din programele actuale ale Uniunii și ar trebui să vizeze asigurarea unei moșteniri durabile în urma Anului European al competențelor.

(33)

Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele prezentei decizii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.

(34)

Pentru a se asigura punerea în aplicare rapidă a Anului european al competențelor, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

1.

promovarea unor investiții sporite, mai eficace și mai favorabile incluziunii la toate nivelurile, printre altele, din partea angajatorilor publici și privați, în special a IMM-urilor, în toate formele de recalificare și perfecționare, educație și formare pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă actuale și viitoare din Uniune, inclusiv pentru a oferi sprijin persoanelor în ceea ce privește gestionarea tranzițiilor de la un loc de muncă la altul, îmbătrânirea activă și beneficierea de noile oportunități oferite de tranziția economică în curs;

2.

întărirea relevanței și a furnizării competențelor prin cooperarea strânsă cu partenerii sociali transsectoriali și sectoriali, cu serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, cu întreprinderile, cu entitățile societății civile, cu furnizorii de servicii sociale fără scop lucrativ și cu furnizorii de educație și formare și promovarea cooperării dintre aceștia, precum și prin dezvoltarea unor abordări comune cu toate ramurile administrației publice de la nivelul Uniunii și de la nivel național, regional și local și prin facilitarea recunoașterii competențelor și calificărilor;

3.

corelarea aspirațiilor, nevoilor și a seturilor de competențe ale persoanelor, inclusiv a competențelor dobândite în timpul mobilității, cu nevoile și oportunitățile de pe piața forței de muncă, în special cu cele oferite de tranziția verde și de tranziția digitală, de noile sectoare emergente și de sectoarele principale care au nevoie de redresare în urma pandemiei de COVID-19, asigurându-se o atenție deosebită integrării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în particular a femeilor și tinerilor, in special a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), a persoanelor slab calificate, a lucrătorilor în vârstă, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor din medii defavorizate și diverse, a persoanelor care locuiesc în zone îndepărtate și în regiunile ultraperiferice, precum și a persoanelor strămutate din Ucraina;

4.

atragerea persoanelor din țări terțe ale căror competențe sunt necesare în statele membre, prin promovarea oportunităților de învățare, inclusiv, acolo unde este necesar, prin educația și formarea lingvistică, dezvoltarea competențelor și mobilitatea și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.

(1)

În temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia trebuia să stabilească, până la 1 ianuarie 2018, o listă a Uniunii cu alimentele noi autorizate sau notificate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(2)

Lista Uniunii cu alimentele noi autorizate sau notificate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 a fost stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (3).

(3)

Comisia a identificat o eroare în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470. Este necesară o rectificare pentru a oferi claritate și securitate juridică operatorilor din sectorul alimentar și autorităților competente din statele membre, asigurând astfel punerea în aplicare și utilizarea corespunzătoare a listei Uniunii cu alimente noi.

(4)

Alimentul nou „fosfat de diamidon fosfatat produs din amidon de grâu” (amidon de grâu fosfatat) a fost autorizat în anumite condiții de utilizare de către autoritatea competentă din Regatul Unit în mai 2014, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 258/97. În mod eronat, alimentul nou nu a fost inclus pe lista Uniunii atunci când a fost întocmită lista inițială. Prin urmare, este oportun ca „fosfatul de diamidon fosfatat produs din amidon de grâu” să fie adăugat pe lista cu alimente noi a Uniunii.

(5)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 trebuie rectificat în consecință,

(1)

Regulamentul (UE) 2015/2283 prevede că doar alimentele noi autorizate și incluse în lista cu alimente noi a Uniunii pot fi introduse pe piața Uniunii.

(2)

În conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) 2015/2283, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (2) a stabilit o listă a Uniunii cu alimente noi.

(3)

Lista Uniunii prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 include biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou autorizat.

(4)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/760 al Comisiei (3) a autorizat introducerea pe piață a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou destinat utilizării în suplimentele alimentare, astfel cum sunt definite în Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), cu excepția suplimentelor alimentare pentru sugari și copii cu vârste mici.

(5)

La 27 iulie 2020, societatea Skotan S.A. („solicitantul”) a înaintat Comisiei o cerere în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/2283 pentru a modifica condițiile de utilizare a alimentului nou biomasa de drojdie Yarrowia lipolytica. Solicitantul a cerut extinderea utilizării biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica la înlocuitorii unei mese pentru controlul greutății destinați populației adulte. Solicitantul a solicitat, de asemenea, o modificare a etichetării denumirii alimentului nou.

(6)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/2283, Comisia a consultat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”) la 21 decembrie 2020, solicitându-i să emită un aviz științific privind modificarea condițiilor de utilizare a alimentului nou biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica.

(7)

La 1 iulie 2022, autoritatea a adoptat avizul științific „Siguranța extinderii utilizării biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283” (5) în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (UE) 2015/2283.

(8)

În avizul său științific, autoritatea a concluzionat că modificarea propusă este sigură în condițiile de utilizare propuse și, prin urmare, este adecvat să se modifice condițiile de utilizare a biomasei de drojdie Yarrowia lipolytica.

(9)

În conformitate cu condițiile de utilizare a înlocuitorilor unei mese pentru controlul greutății care conțin biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica, astfel cum a fost propusă de solicitant și evaluată de autoritate, este necesar să fie informați consumatorii, printr-o etichetă adecvată, că înlocuitorii unei mese pentru controlul greutății care conțin biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica trebuie să fie consumați numai de către persoanele cu vârsta peste 18 ani și nu trebuie utilizați dacă, în aceeași zi, se consumă suplimente alimentare cu adaos de biomasă de drojdie Yarrowia lipolytica.

(10)

Informațiile furnizate în cerere și avizul autorității oferă suficiente motive pentru a se stabili că modificările condițiilor de utilizare și ale etichetării denumirii (eliminarea termenului „ucisă prin tratament termic”) alimentului nou sunt conforme cu condițiile prevăzute la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2015/2283 și ar trebui aprobate.

(11)

Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470 ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 571/2014 al Comisiei (2) a aprobat ipconazolul ca substanță activă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și l-a inclus în partea B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (3).

(2)

În urma prezentării datelor de confirmare privind riscul pe termen lung pentru păsările granivore, astfel cum se prevede la articolul 1 coroborat cu anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 571/2014, statul membru raportor inițial, Regatul Unit (4), a efectuat o evaluare a datelor, care a fost revizuită de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). Pe baza informațiilor transmise, autoritatea a concluzionat că există un risc ridicat pe termen lung pentru păsări în ceea ce privește utilizările reprezentative ale ipconazolului (5).

(3)

La 9 martie 2018, Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul Agenției Europene pentru Produse Chimice a adoptat un aviz (6) în conformitate cu articolul 37 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7), în care a concluzionat, printre altele, că ipconazolul îndeplinește criteriile pentru a fi clasificat ca fiind toxic pentru reproducere din categoria 1B.

(4)

Regulamentul delegat (UE) 2020/1182 al Comisiei (8) a modificat în consecință anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și a clasificat ipconazolul ca fiind toxic pentru reproducere din categoria 1B.

(5)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă poate fi aprobată numai dacă un produs de protecție a plantelor care o conține nu are efecte inacceptabile asupra mediului, în special asupra speciilor nevizate, care includ păsările.

(6)

În conformitate cu punctul 3.6.4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă se aprobă numai dacă nu este sau nu trebuie să fie clasificată în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 ca substanță toxică pentru reproducere din categoria 1B, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la substanța respectivă, aflată într-un produs de protecție a plantelor, în condiții de utilizare propuse realiste, este neglijabilă.

(7)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia a informat statele membre, autoritatea și solicitantul că, în opinia sa, criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din regulamentul respectiv și la punctul 3.6.4 din anexa II la regulamentul respectiv pot să nu mai fie îndeplinite, având în vedere că a fost identificat un risc ridicat pe termen lung pentru păsări și că ipconazolul este clasificat ca toxic pentru reproducere din categoria 1B. Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile.

(8)

Solicitantul a furnizat observații și informații suplimentare care au fost examinate și evaluate de noul stat membru raportor, Belgia.

(9)

Comisia a solicitat autorității să ia în considerare informațiile furnizate de solicitant, având în vedere evaluarea efectuată de noul stat membru raportor și, în special, să ia în considerare riscurile pe care le prezintă pentru păsări utilizările reprezentative ale ipconazolului și dacă se poate considera că sunt îndeplinite cerințele privind expunerea neglijabilă pentru oameni (expunerea alimentară și nealimentară) prevăzute la punctul 3.6.4 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(10)

La 1 februarie 2022, autoritatea a comunicat Comisiei declarația sa (9) în care a indicat că, deși reziduurile de ipconazol din produsele alimentare se situează sub valoarea implicită de 0,01 mg/kg și, prin urmare, se preconizează că expunerea alimentară la ipconazol va fi neglijabilă, există incertitudini cu privire la expunerea operatorilor și a lucrătorilor din cauza limitărilor din studiile prezentate. În special, în cazul operatorilor, măsurătorile expunerii în timpul curățării echipamentelor nu au fost incluse în studiu, iar expunerea în timpul ambalării în pungi a fost redusă la minimum din cauza unui proces foarte automatizat, limitând, prin urmare, caracterul reprezentativ al studiului atunci când se iau în considerare practicile de tratare a semințelor utilizate în mod obișnuit în întreaga Uniune. Astfel, studiul a avut o utilizare limitată. În plus, în ceea ce privește lucrătorii, studiul furnizat a avut o valoare limitată, deoarece includea date doar pentru doi lucrători. În plus, pentru unul dintre acești lucrători, expunerea nu a putut fi considerată neglijabilă, chiar luând în considerare utilizarea echipamentului individual de protecție.

(11)

În plus, autoritatea a concluzionat că există un risc ridicat pe termen lung pentru păsări ca urmare a utilizărilor reprezentative ale ipconazolului, chiar și după luarea în considerare a tuturor îmbunătățirilor adecvate în evaluarea riscurilor.

(12)

Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile cu privire la declarația autorității și la propunerea sa de retragere a aprobării substanței ipconazol din cauza preocupărilor identificate de autoritate. Solicitantul și-a transmis observațiile, care au fost examinate temeinic.

(13)

Comisia consideră că ipconazolul nu mai îndeplinește criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 alineatul (3) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și la punctul 3.6.4 din anexa II la regulamentul respectiv.

(14)

În consecință, este adecvat să se retragă aprobarea ipconazolului.

(15)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 să fie modificat în consecință, iar Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 571/2014 să fie abrogat.

(16)

Este necesar ca statele membre să dispună de timp suficient pentru a retrage autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin ipconazol.

(17)

În ceea ce privește produsele de protecție a plantelor care conțin ipconazol, în cazul în care statele membre acordă orice perioadă de grație în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, perioada respectivă trebuie să fie cât mai scurtă posibil și să expire cel mai târziu după 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(18)

Prezentul regulament nu împiedică transmiterea unei noi cereri de aprobare a substanței ipconazol în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(19)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(1)

Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (2) (denumit în continuare „Acordul comercial și de cooperare”), a fost încheiat prin Decizia (UE) 2021/689.

(2)

Partea a treia titlul VIII din Acordul comercial și de cooperare completează dispozițiile Convenției europene cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală, încheiată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, ale Protocolului adițional la Convenția europeană cu privire la asistența judiciară reciprocă, încheiat la Strasbourg la 17 martie 1978, și ale celui de al doilea protocol adițional la Convenția europeană cu privire la asistența judiciară reciprocă, încheiat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, și facilitează aplicarea acestora între statele membre, pe de o parte, și Regatul Unit, pe de altă parte.

(3)

Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) privind ordinul european de anchetă în materie penală și Actul Consiliului din 29 mai 2000 de stabilire a Convenției cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene (4) se aplică în conformitate cu tratatele.

(4)

În temeiul articolului 635 alineatul (1) din Acordul comercial și de cooperare, Comitetul specializat privind cooperarea în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară urmează să stabilească un formular-tip pentru cererile de asistență reciprocă prin adoptarea unei anexe la acordul respectiv. În conformitate cu articolul 635 alineatul (2) din Acordul comercial și de cooperare, în cazul în care Comitetul specializat privind cooperarea în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară adoptă o decizie de stabilire a unui astfel de formular-tip, cererile de asistență reciprocă trebuie formulate utilizând respectivul formular-tip.

(5)

Formularul-tip pentru cererile de asistență reciprocă va facilita asistența reciprocă între autoritățile competente din statele membre, pe de o parte, și din Regatul Unit, pe de altă parte, prin indicarea tuturor informațiilor necesare pe care ar trebui să le conțină o cerere de asistență reciprocă.

(6)

Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului specializat privind cooperarea în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară.

(7)

Acordul comercial și de cooperare are caracter obligatoriu pentru toate statele membre în temeiul Deciziei (UE) 2021/689, al cărei temei juridic material este articolul 217 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(8)

Danemarca și Irlanda trebuie să respecte dispozițiile părții a treia din Acordul comercial și de cooperare în temeiul Deciziei (UE) 2021/689 și, prin urmare, participă la adoptarea și aplicarea prezentei decizii care pune în aplicare Acordul comercial și de cooperare,

(1)

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului (2), echipamentele individuale de protecție care sunt conforme cu standarde armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi conforme cu cerințele esențiale de sănătate și securitate prevăzute în anexa II la regulamentul respectiv care fac obiectul acestor standarde sau unor părți ale acestor standarde.

(2)

În Decizia de punere în aplicare C (2020) 7924 a Comisiei (3), Comisia invită Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec) să elaboreze standarde armonizate în sprijinul Regulamentul (UE) 2016/425.

(3)

Pe baza cererii prevăzute în Decizia de punere în aplicare C(2020)7924, CEN a elaborat mai multe standarde noi și a revizuit o serie de standarde armonizate existente.

(4)

Pe baza Deciziei de punere în aplicare C(2020)7924, CEN a elaborat următoarele noi standarde armonizate: EN 13138-1:2021 privind cerințele de securitate și metodele de încercare pentru dispozitivele ajutătoare la plutire pentru învățarea înotului, astfel cum a fost rectificat prin EN 13138-1:2021/AC:2022, EN 17520:2021 privind cerințele de siguranță și metodele de încercare pentru lonja pentru autoasigurare și EN ISO 16321-2:2021 privind cerințele suplimentare pentru protectorii ochilor și ai feței utilizați în timpul sudării și tehnicilor conexe în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425.

(5)

Pe baza Deciziei de punere în aplicare C(2020)7924, CEN a revizuit standardele armonizate EN 166:2001, EN 169:2002, EN 170:2002, EN 171:2002, EN 172:1994 astfel cum a fost modificat prin EN 172:1994/A1:2000 și EN 172:1994/A2:2001, EN 174:2001, EN 379:2003+A1:2009, EN 1731:2006 și EN ISO 20345:2011. Această revizuire a avut ca rezultat adoptarea standardelor armonizate EN ISO 16321-1:2022 privind cerințele generale pentru protecția ochilor și a feței pentru uz profesional, EN ISO 16321-3:2022 privind cerințele suplimentare pentru protectorii de tip sită pentru ochi și față, EN ISO 18527-1:2022 privind cerințele pentru ochelarii de schi alpin și snowboard și EN ISO 20345:2022 privind încălțămintea de securitate.

(6)

Comisia, împreună cu CEN, a evaluat dacă standardele elaborate și revizuite de CEN respectă cererea prevăzută în Decizia de punere în aplicare C(2020) 7924.

(7)

Standardele armonizate EN 13138-1: 2021, astfel cum au fost rectificate prin EN 1318-1: 2021/AC: 2022, EN ISO 16321-1: 2022, EN ISO 16321-2: 2021, EN ISO 16321-3: 2022, EN 17520: 2021, EN ISO 18527-1: 2022 și EN ISO 20345: 2022 îndeplinesc cerințele pe care urmăresc să le acopere și care sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2016/425. Prin urmare, este oportun să se publice referințele standardelor armonizate respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(8)

Standardele armonizate EN ISO 16321-2: 2021 și EN ISO 16321-3: 2022 fac trimitere la un standard normativ de referință EN ISO 16321-1: 2020, a cărui dată este incorectă. Prin urmare, standardele armonizate respective trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(9)

Este necesar să se retragă din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene referințele standardelor armonizate EN 166: 2001, EN 169:2002, EN 170:2002, EN 172:1994 astfel cum a fost modificat prin EN 172:1994/A1:2000 și EN 172:1994/A2:2001, EN 174:2001, EN 379:2003+A1: 2009, EN 1731:2006 și EN ISO 20345:2011, având în vedere că standardele respective au fost revizuite.

(10)

Din motive de claritate și de raționalizare, ar trebui să fie publicată într-un singur act o listă completă de referințe ale standardelor armonizate elaborate în sprijinul Regulamentului (UE) 2016/425 și care îndeplinesc cerințele pe care acestea le vizează. Referințele standardelor armonizate elaborate în sprijinul Regulamentul (UE) 2016/425 sunt stabilite în prezent în decizia de punere în aplicare (UE) 2020/668 a Comisiei (4) și în Comunicarea 2018/C 209/03 a Comisiei (5).

(11)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/668 a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori. Din motive de claritate și raționalitate și întrucât trebuie aduse modificări suplimentare respectivei decizii de punere în aplicare, se impune ca respectiva decizie de punere în aplicare să fie înlocuită.

(12)

Multe dintre referințele standardelor armonizate publicate prin Comunicarea 2018/C 209/03 au fost retrase prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/668. Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/668 prevede retragerea referințelor rămase ale standardelor armonizate care sunt publicate în comunicarea respectivă. Din motive de claritate și raționalitate, Comunicarea 2018/C 209/03 trebuie abrogată. Pentru a acorda producătorilor suficient timp pentru a-și adapta produsele la versiunile revizuite ale standardelor în cauză, Comunicarea 2018/C 209/03 trebuie să se aplice în continuare până la datele de retragere a referințelor standardelor armonizate în cauză publicate în comunicarea respectivă.

(13)

Conformitatea cu un standard armonizat conferă o prezumție de conformitate cu cerințele esențiale corespunzătoare stabilite în legislația de armonizare a Uniunii, începând de la data publicării referinței standardului respectiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin urmare, prezenta decizie trebuie să intre în vigoare la data publicării,